EXCLUSIV VIDEO | Consumul de droguri în rândul elevilor, un fenomen scăpat de sub control? Directorul Agenției Antidrog: ”Sunt tot felul de substanțe la îndemâna copiilor, combinații de medicamente care pot crea senzații halucinogene”

Din țară de tranzit a drogurilor, România a devenit o țară de destinație, de consum. Într-un raport CIA, la care face referire și Agenția Națională Antidrog (ANA), se menționează faptul că România este sursă de canabis. Cazurile din ce în ce mai numeroase, mai ales în rândul elevilor, reprezintă un semnal de alarmă pentru autoritățile care se confruntă cu acest fenomen. Directorul Agenției Naționale Antidrog, Ramona Dabija, spune, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât tinerii găsesc refugiu sau divertisment în folosirea unor droguri sintetice extrem de periculoase sau apelează la alte modalități prin care să se drogheze cu cocktailuri de medicamente și alcool sau alte combinații care pot produce senzații halucinogene și care îi pot duce către un consum de droguri mai grele. 

• 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat şi în ultima lună, potrivit datelor din Raport din 2022 al Agenției Naționale Antidrog.
• În rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 9,5% . Consumul oricărui tip de drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi.
• Printre cei care au declarat consum de canabis în ultimele 12 luni, peste un sfert dintre ei au consumat și ecstasy (29,3%), respectiv cocaină (26,3%). Totodată, un sfert dintre ei consumă și amfetamine (20,7%), în timp ce aproximativ 16% au declarat și consum de metamfetamine sau de noi substanţe psihoactive.
• Vârsta debutului în consumul de droguri a scăzut la 13 ani.

”Drogurile pot fi accesate foarte ușor. În pandemie a crescut gradul de dependență”

În privinţa impactului pandemiei de COVID-19 asupra consumului de canabis iarbă, datele din ultimul daport al Agenției Naționale Antidrog arată că aproape o treime (31,9%) dintre cei care au consumat acest tip de drog în ultimele 12 luni au declarat un consum mai mare în această perioadă.

„Datele pe care noi le-am studiat sunt din anul 2021, este raportul pe 2022 cel la care facem noi referire. Este o perioadă în care pandemia și-a spus cuvântul, lumea a stat mai mult retrasă și de aceea avem inclusiv 2% creștere la gradul de dependență. Aceasta este de fapt cifra pe care noi o prezentăm public și atragem atenția că această cifră este îngrijorătoare. A fost o perioadă în care tinerii, poate chiar adulții, au stat închiși în casele lor și nu au cerut sprijin specialiștilor, fie că le-a fost rușine să recunoască faptul că au această problemă, fie că nu au știut cui să se adreseze”, a spus Ramona Dabija.

Întrebată cum se face că, deși în pandemie au fost restricții de circulație și perioade în care oamenii au fost chiar obligați să stea închiși în case, consumatorii de droguri au găsit totuși o cale de a face rost de stupefiante, șefa Agenției Antidrog a spus că drogurile au ajuns o realitate pe care, din păcate, o vedem pretutindeni.

“Drogurile pot fi accesate foarte ușor, fie că vorbim de droguri ilicite sau de acele droguri «legale», cu ghilimelele de rigoare, acele noi substanțe psihoactive care tocmai de aceea sunt ușor de procurat, pentru că sunt niște substanțe făcute în laborator, să spunem.

Sunt tot felul de substanțe aflate la îndemâna copiilor noștri. Aici vorbim inclusiv de combinații de medicamente care pot crea senzații halucinogene și care te pot duce către un consum de droguri mai grele.

În raportul Agenției, vârsta de debut declarată de respondenții noștri a fost de 13 ani, ca medie generală pentru toate aceste substanțe”, a spus Ramona Dabija.

Primul răspuns al familiei: “Nu se poate. Copilul meu nu consumă astfel de substanțe!”

Pericolul consumului de droguri de la vârste tot mai mici este din ce în ce mai mare. Dar, dacă majoritatea adulților conștientizează posibilele consecințe ale deciziei pe care o iau atunci când acceptă să se drogheze, inclusiv riscul dependenței de stupefiante, copiii sunt la o vârstă la care nu înțeleg răul pe care și-l fac și efectele consumului acestor substanțe asupra vieții lor.

De aceea, părinții și școala ar trebui să aibă un rol activ în prevenirea consumului de droguri. Unde sunt părinții în această ecuație a prevenției, ce fac ei atunci când observă cea mai mică schimbare a comportamentul copiilor lor, este un subiect de care se ocupă cu precădere Agenția Națională Antidrog.

Comisarul-șef Ramona Dabija a subliniat că pericolul ca un copil să ajungă un consumator de droguri nu ține de nivelul de educație sau de posibilitățile financiare ale familiei, printre cei care iau droguri fiind și minori din familii dezorganizate, cât și din familii unde ambii părinți se implică în creșterea și educarea copilului și au suficiente resurse materiale.

Ramona Dabija a vorbit de un program din 2022 al Agenției Antidrog prin care se urmărește consilierea copiilor consumatori de droguri și a familiilor acestora.

„Safe Space este un program a de consiliere gratuită și confidențială adresat atât adolescenților cu risc de consum sau consumatori, cât și părinților sau adulților care îi au în responsabilitate, și aici vorbim de copii care sunt sub supravegherea unui bunic pentru că părinții lipsesc, sunt plecați în străinătate, sau care fac parte din familii monoparentale, vorbim de tutori legali. Pot fi adolescenți din orice mediu, avem și adolescenți din familii foarte bogate.

Din cazuistica instrumentată de noi, primul răspuns al familiei este: «Nu se poate! Copilul meu nu consumă astfel de substanțe!». Abia la a doua sau la a treia ședință, părintele acceptă să colaboreze cu psihologul Agenției și ușor-ușor aflăm că, de fapt, copilul respectiv s-a apucat de acest consum ca un strigăt de ajutor. El, de fapt, nu știe să gestioneze problemele la care este expus. Și aici vorbim de probleme fie din mediul familial, fie din mediul școlar sau din comunitate.

Avem copii care sunt victime ale violenței domestice, ale abuzurilor sexuale, ale bullying-ului. Sunt copii care n-au știut să-și gestioneze problemele, nu au știut cui să ceară ajutor, le-a fost teamă să recunoască părinților că au încercat și, din acest considerent, ei nu au știut către cine să vină. Sunt foarte puțini cei care o fac «for fun», dar și aceia o fac pentru că vor să fie recunoscuți într-un grup”, a explicat directorul Agenției Naționale Antidrog.

”În camera lui, copilul poate să facă orice, să acceseze orice”

Una dintre marile probleme care se regăsește în familiile în care copiii ajung să consume droguri o reprezintă modul în care părinții se raportează la ei, timpul pe care îl petrec împreună, comunicarea.

Șefa Agenției Antidrog subliniază faptul că orice copil care este crescut echilibrat, cu care se comunică în familie, are nevoie de validarea grupului de prieteni, pentru că la rândul lui simte nevoia să facă parte dintrun grup cu care pioate să vorbească.

Sunt familii care spun: «Eu i-am dat bani copilului meu, i-am asigurat toate condițiile, nu înțeleg de ce s-a apucat». S-a apucat pentru că, pentru un copil, indiferent de vârstă, trebuie să-ți faci timp. Tocmai de aceea, mesajul nostru în cadrul campaniilor adresate familiilor este: «5 minute pe zi, fă-ți timp pentru copilul tău!».

Noi spunem că este un minim de la care se poate pleca, pentru că dacă în acele cinci minute chiar stai și te uiți în ochii copilului tău, s-ar putea să vezi mult mai multe decât faptul că te uiți la el de departe, știi că e în camera lui, nu intri în camera lui.

Atât timp cât copilul este în casă, tu consideri că este în siguranță. Dar, în camera lui, copilul poate să facă orice, să acceseze orice, inclusiv rețele de socializare. Copiii noștri au acces la foarte multe informații, cele mai multe din mediul online. De aceea, este important să aibă încredere să discute cu adultul de lângă el și să considere că ceea ce îi spune acesta, nu neapărat că este adevărat, dar că este o modalitate prin care el își poate corecta informațiile la care el are acces”, a mai spus Ramona Dabija.

”Dacă le spunem copiilor «nu e bine așa», fără să le explicăm, s-ar putea să le trezim curiozitatea”

În condițiile în care tot mai mulți copii ajung să consume droguri și vârsta de la care încep să ia primele stupefiante a scăzut în ultimii ani, am întrebat-o pe Ramona Dabija ce face Agenția Națională Antidrog, prin specialiștii pe care îi are, pentru a preveni consumul de droguri în școli și în licee.

“Agenția acționează pe mai multe planuri, unul este cel preventiv. Avem proiecte naționale pe categorii de vârstă. Începem încă de la clasa zero și discutăm despre emoții și cum ne gestionăm emoțiile. Vorbim despre cazuri punctuale, pentru că, încă de la șase-șapte ani, copiii vin și pun întrebări punctuale, la care trebuie să dai răspunsul direct, fără să-l ocolești.

Discutăm inclusiv despre consumul de medicamente, de ce bunica ia medicamente și se simte bine și de ce ei, copiii, atunci când îi ceartă părinții și consideră că au o zi proastă, nu trebuie să ia acele medicamente pe care le ia adultul. În general, copiii imită ceea ce văd la adulți. Noi le spunem tot timpul că poate bunica a făcut acest gest, dar este bine să vedem de ce l-a făcut și cine i-a spus să facă acest gest, să ia acel medicament.

Copiii sunt foarte corecți din acest punct de vedere. Ei vin și-ți redau ceea ce văd în familiile lor, iar tu, ca specialist, trebuie să vii și să gestionezi, pentru că nu poți să-i spui unui copil că nu este OK ce a făcut adultul din preajma lui. Din contră, trebuie să îi dai argumente și să-i explici de ce.

Această educație trebuie să înceapă din familie. Noi nu trebuie să spunem: nu vorbesc cu copilul meu despre droguri pentru că este prea mic. Eu am un băiețel de 10 ani și am început să vorbesc cu el despre droguri din momentul în care el a pus prima întrebare și mi-a arătat pe stradă o persoană consumatoare. I-am explicat că este o persoană ca și noi, care a ales o altă cale, deloc bună. Asta rămâne ca el, după ce va evolua, să spună dacă e bună sau nu.

Dacă le spui «nu» sau «nu e bine așa», fără să le explici, s-ar putea să le trezești curiozitatea. Acest mit că noi mergem în școli să le spunem copiilor că nu este OK să consume droguri este unul fals. Noi mergem în fața copiilor să le oferim argumente, decizia le aparține lor. Să le oferim argumente, de ce nu este ok, care este granița între legal și ilegal, să le expunem care sunt efectele consumului acestor substanțe. Nu sunt doar efecte fizice, sunt și efecte psihice, sunt efecte care lasă traume pe o perioadă îndelungată. În general, copiii cunosc foarte multe lucruri și de multe ori ei nu au nevoie decât să le confirmi ceea ce ei deja știu, mai au nevoie de o validare din partea specialiștilor”, a explicat șefa Agenției Naționale Antidrog.

”Fiecare caz este tratat personal, fiecare are nevoie de timpul lui”

Ce se întâmplă totuși, în familiile bogate, în care copiii au tot ce își doresc și cu toate acestea devin consumatori de substanțe interzise? Întrebarea are un răspuns pe care și specialiștii îl explică părinților acestor copii, atunci când intră în contact cu programele Agenției Antidrog.

“Copiii aceia au tot ce își doresc părinții lor să aibă. Dar, în realitate, copiii aceia își doresc atenție. Mergem în fața copiilor și le dăm exemple cum să gestioneze relațiile cu prietenii, de ce nu este OK să imiți sau de ce nu este bine să cauți validare într-un grup în care, de fapt, nu te regăsești. Sunt cazuri punctuale.

Mergem și vorbim despre cazuri pe care noi le-am gestionat și care s-au bucurat de succes, pentru că avem o rată de succes destul de mare în rândul cazurilor instrumentate de Agenție, și venim cu exemple concrete. Rata se apropie de 80%, în acest moment.

Noi nu avem un număr maxim de ședințe în cadrul cărora ei trebuie să se prezinte la noi. Din contră, fiecare caz este tratat personal, fiecare are nevoie de timpul lui. Nu comparăm cazurile între ele, dar venim în fața copiilor și le prezentăm aceste cazuri. Unii se regăsesc și, după aceste sesiuni de informare, vin către noi și ne roagă să continuăm și împreună cu ei astfel de ședințe. Alții, au nevoie de puțin mai mult timp. Tocmai de aceea, împreună cu Ministerul Educației ne dorim să avem campanii de prevenire în școli, pe perioadă mai îndelungată, pentru că o singură ședință la o clasă nu este suficient”, a mai spus Ramona Dabija.

Cum sunt învățați profesori să recunoască drogurile cu ajutorul trusei-minune

În școli, Agenția Antidrog are programe de prevenție în rândul tinerilor, pentru ca aceștia să afle tot ce au nevoie ca să îi facă să înțeleagă importanța renunțării la un anturaj care le poate schimba viața în rău.

“Mergem pe două paliere. Pe de o parte, mergem în fața copiilor, așa cum v-am spus, pe teme concrete. Ce îi interesează pe ei? De multe ori, avem în cap o temă, dar de fapt, când ajungem la fața locului, ei vin cu un caz – «am auzit că în școală s-a întâmplat…» – și atunci discutăm ceea ce au auzit ei.

Celălalt palier este cel adresat cadrelor didactice. Avem ședințe de formare, de data aceasta cu cadrele didactice. Am început printr-un parteneriat cu Ministerul Educației și Ministerul Sănătății. Încercăm să mergem către profesori și către cadrele didactice și să îi învățăm să recunoască primele semne ale consumului,  să recunoască și drogurile, pentru că sunt foarte mulți profesori care nu știu.

Avem o trusă minune, ca să spunem așa, cu care mergem inclusiv în fața polițiștilor nou încadrați și le arătăm, pentru că e important și pentru cultura lor personală cum arată aceste droguri, cum se pot ele regăsi pe stradă, sub ce formă”, a mai spus Ramona Dabija.

Urmăriți interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Medicul Radu Țincu: „A scăzut foarte mult vârsta consumatorului de droguri, copii de 12-13 ani ajung la spital cu supradoze. Este absolut necesară introducerea screening-ului toxicologic la începerea anului școlar”